Journal du' Liuborad

 Ce faci? Ești bine? Cum te descurci? Mai sunt momente când îți trec prin gând, sau te vizitez prin vise? Ma mai regăsești prin locurile ce ne plimbam odată? Mai simți cateodata mirosul pielii mele, sau chipul mi-l confuzi cu a altui bătbat de pe strada? Ma mai citești? Te mai gândești cateodata, dacă am mâncat, sau cât de grea mi-a fost ziua? Ah, am uitat ca ai încetat de mult sa faci asta.  Eu, eu insa ti-am păstrat în amintire doar părțile bune. Ti-am păstrat mirosul pielii după o zi de stat pe plaja la mare. Eu încă ti-am păstrat gustul pielii din orice dimineața de weekend în care eram liberi. Ti-am păstrat pașii de pe parchet când grăbită te pregateai de munca. Ti-am păstrat vocea, când cu drag găteai în bucătărie. Ti-am păstrat săruturile de la începuturile relației, alea sincere și adevărate. Ti-am mai păstrat și privirea. Privirea din pozele pe care ți le făceam și erai atât de frumoasă. Ti-am mai păstrat fire de par, amintiri și o mica bucata de suflet ce nu a vrut sa plece o

Deși i-am interzis inimii sa ma mai întrebe de tine, aceasta nu vrea sa ma asculte. Mai arunca cateodata un gand, ce o melodie ii accentuează senzația și ma duce din nou către o trăire ce nu vreau sa o bag în seama. Am plecat sa-mi las imaginile cu tine acasă, insa se pare ca sau ascuns în bagaje și se țin de mine, de parca sufletul tău ar fi cerut asta! Am plecat sa ma pierd, sa ma uit, ca mai pot sa încerc a ma regăsi sub orice forma, doar fără tine în gând sa nu mai fiu. Am lăsat pana și poza ce ti-o purtam în portofel, Am lăsat zâmbetele și rasele ce erau impregnate in pereți. Am lăsat amintirile, paharele de vin și gândul ca ai fost. Mi se mai furișează ochii cateodata la pozele tale, recunosc, insa acum nu mai vad fericire, vad doar un copil pierdut ce încearcă sa-si regăsească drumul, de la parca sa pierdut. Nu mai vad strălucire, nu mai vad zâmbet, unde-ți rătăcește inima și gândul? Unde-ti e fericirea, împlinirea? Sper doar sa fii bine, acum, pe viitor. Un gand de la mine, n