Journal du' Liuborad

   Si o iubesti pentru ca ea e stalpul tau. E gandul ce-l cugeti atunci cand privesti stelele, e visul ce nu vrei sa-l pierzi in miezul diminetii.     O iubesti pentru ca nu ai cale, pentru ca stii ca ea va fi singura persoana ce-ti va atinge obrazul obosit dupa ore interminabile de munca.     O iubesti pentru ca ea iti reda mereu zambetul dupa zile lungi in care esti bolnav si o iubesti si m-ai mult cand te strange in brate si te saruta pe frunte.      O iubesti cand te strange strans de mana si iti ia bratul si-l aduna langa trupul ei. Ii iubesti tatuajul prostesc cand o vezi iesita din dus. Ii iubesti nasul rosu, in zilele de iarna si o iubesti si m-ai mult cand o vezi dimineata, in tricoul alb trezindu-te cu aroma de cafea.     O iubesti cand iti spune ca esti al ei, cand se prostest, cand se stranba si m-ai ales dupa ce face dus.     O iubesti atunci, curata, cu pielea umeda, cu parul zburlit, cu ochii inlacrimati.     O iubesti cand te cearta ca esti beat si te ajuta sa te

Mi-am pierdut iubirea, sau nu mai stiu eu unde, sau mai bine zis nu stiu cum sa o mai caut. Am uitat-o treptat, invatandu-ma sa ma obijnuiesc fara mirosul pilelii ei dupa ce iesea din dus, sau acea privire care imi soptea fara cuvinte, cat de mult tine la mine. M-am obijnut fara reprosuri despre "cat de lunga mi-e barba si ca o irit", sau ca nu ii ofert atat de multa atentie de cat are nevoie. Te trezesti de multe ori dimineata si privesti in dreapta ta crezand ca inca iti mai poposeste cu capul pe umar. Sau te gandesti daca nu cumva e la bucatarie si a dat drumul la filtru de cafea. Sau e plecata jos dupa cereale, sau ... nu stiu!  Te minti singur uneori, asteptand sa vina si sa te certe ca ea face toata treaba in casa asta mica in care traim amandoi. Dar, sfarsesc in a-mi certa umbra, in speranta ca ea imi va regasi iubirea, insa mi-e teama sa o trimit, mi-e teama sa nu sfarsesc in a o pierde si pe aceastra. Atunci as ramane cu adevarat singur, as ramane mahmur. Ma