Demon.

Urmatoarea va rog. Urmatoarea am zis!!! Urmatoarea sticla va rog frumos. Devine agitat si posomorat. Hai sa-i futem putin gandurile si sa il arunca intr-un pat rosu exact ca iadul a unei curve. Aruncati-l am zis, acolo in adancuri unde sa-i zdrobeasca ideile si sa-si uite amantele si iubitele si fostele si viitoarele. Aruncati-l acolo jos sa-i faca aia cea mai buna felatie. Aruncati-l sa zaboveasca ca un cacat in mijlocul verii in cel mai aprig desert. Bateti-va joc in continuare de el, bagatii tot ce aveti mai prost in gura si alungati-l. Ardeti-l in cel mai cumplit mod si jucati-va inca putin cu el. Sa va fie rusine prostilor. Sa va fie rusineee! Adu sticla aia si nu te mai uita asa urat la ce am scris aici. E un demon revoltat in inima si nu mai vrea sa asculte toate cacaturile tale. Esti multumit? Esti multumit ce ai trasformat aici? Esti?

Dintr-un colt doi ochi il priveau cum facea el teatru acolo. Il asculta si parca ii intelegea amarul cel cuprindea. Era atat de lipsi de iubire si de dragoste incat ea sar fi dus sa-l ridice. Il asculta cum tipa si cum intona cu o vocea seaca blestemele ce le adresa tuturor femeilor din viata lui. Erau blesteme de foc, blesteme ce nu duce spre rautate si nici spre razbunare. ci ducea spre tot ce ii lipsea lui. Se gandea, daca ar fi putut sa il ajute, daca ar fi putu ca un cuvant din gura ei sa ii aline oarecum starea de durere in care se afla acestea. Ridica mereu privirea spre el, doar ca acesta sa ii poate vedea ochii. Doar ca acesta sa inteleaga ca ea nu e departe si ca poate ea e acolo sa il ajute si sa il inteleaga.

Tacerea se credea ultima posibilitate dintre cei doi. El prost si distrus deodata incolteste o raza din culoare ochilor ei. Ea tresare si intinde putin buzele spre el, de parca ar vrea sa ii ridice capul.
Ochii lui cerseau lacrimi iar ochii ei aveau destule.