Cacat!!!

Si simt ca inebunesc din nou. Uf! Nu am mai scris, nu am mai avut chef, inspiratie. Acu' insa cand vazu' poza de mai sus, sa trezit un cacat in mine. Daaa, " cacat " dinala de miroase a fericire si iti da "halucinatii" ca (nu) ti-e dor de eaa. Si e un mare bullshit (sa mai schimb putin), ca te regasesc cam prin tot ce vreau sa iubesc (dar defapt te caut) si mereu in ganduri te vad zambind si zbataind de parca nimic nu sa schimbat in anii astia. Dar, defapt cred ca s-au schimbat multe, nu? Eu sunt cel care a ramas "convervat" intr-o conserva de peste, unde viata imi "pute" a invidie si gandurile nu ma lasa a pune mana pe un cutit si sa tai capacul. Da.. iar prea mult dramatism, iar prea multe ganduri ce ma freaca in miez de seara si iar degetele ce imi tremura pe tastatura mobilului stragulate de inima si creier in a-ti da sau nu mesaj. 

Si stii ce mai e un mare cacat? Ca inca eu o astept. Nu neaparat pe ea. O astept pe cea care sa-si bata din nou joc de mintile mele, sa fuga din nou cu inima si sa ma lase zacand iarasi inconjurat de cuvinte ce nu ma lasa sa-mi dor linistit noptile. 

Ce mi-e dor de mana ta mangaindu-mi orazul patat de minciuni. Mi-e dor sa-mi privesti ochii astia ce mint mereu ca le e bine si ca in nici un caz nu ar vrea sa te mai vada, insa suspin mereu dupa parul tau, in vant, in apa. Atatea doruri ce le port, de ajung sa mi se infinga in coloana si sa le port pe vecie oriunde as incerca sa fug. Am crezut ca dupa ce te-am revazut, ai sa-mi eliberezi acele parti de suflet pe care ti le-am lasat. 

Mi-ai mai luat un sfert, iar acum te-ai ratacit din nou, acum ai ales sa te ratacesti.