Gand.

Imi explodeaza mintea.

Mainile imi tremura, iar cei 21 de ani au trecut clipind.

Ma plafonez usor alaturi de visele mele si o teroare nemarginita, cuprinsa de o furie a poftei mele de alcool ma strange in brate. Incep sa mor lin, dar sigur, simtind cum neuronii imi bat cu pumnii in peretii cavitatii cerebrale. 

Ma simt bolnav desi nu sunt, iar ideile mele isi bat joc usor, usor de caracterul meu. Ma simt un cretin inselat din toate partile, rupt de toate fetele pe care pretindeam sa le cunosc.

Stai linisti, misunezi ca un fraier prin lumea asta sumbra, plina de false sentimente. Pana si cel mai curat zambet contine muldarii ale minciunilor. Stai linistit, stai linistit imi tot repet. Nu mai e mult. Rabda!