Journal du' Liuborad

Hei! Ce faci? Stii doar ca nu-mi permit sa-ti scriu pe facebook, iar numarul ma prefac ca ti l-am uitat. As vrea sa-ti mai aud in soapta vocea si sa-ti savurez la un pahar cu vin zambetul. Sunt multe seri in care mi te vad cu puloverul ala albastru, ce mintea mi-a luat si ganduri a infundat adanc, adanc in mine tot ce insemni tu. Ma gandeam daca si acum il mai ai, decoltat, plus gecuta aia de piele in care mereu te zaream zgribulita. Tot imi dau impresia ca pe zi ce trece incep din ce in ce mai mult sa te reimporspatez. Esti legatura mea cu adolescenta, cu 18 ani, anii in care nu ne pasa de munca, nu ne ingrojira prea mult banii, nu ne interesa cat de mult beam si nici nu prea conta prin ce locuri ne declaram dragostea. Ai fost evenimentul vietii mele si stiu ca eu acolo voi romane blocat, sper ca nu pentru mult timp. Nu te invinovatesc pentru greselile pe care le-am facut si nici nu o sa-mi para rau pentru toatea asta. Sunt insa zile in care te-as smulge de langa el si te-as ase

Am incercat sa traiesc prin muzica pe care m-ai invatat sa o ascult. Am patat trupuri cu ea, ca mai apoi fiecare sa se stearga si sa plece cat mai departe de mine. Am fost lasat de atatea ori deopate incat am renuntat. Am renuntat la a mai te asculta, de a te mai purta in gand si am inceput sa scriu. Ti-am repetat de sute de ori cat de mult inca te iubesc si cat de nenorocit sunt deoarece inca nu-ti pot debarasa amintirea din gandurile mele.  M-am intrebat de mii de ori daca te mai iubesc , daca iti mai simt cu adevarat sarutul sau daca mai vreau mangaierea mainilor tale. Cred ca acum, prin reabilitarea ce-mi poposeste in minte, incep a se sterge involuntar amintirile ce mi te legau. Se sterg cu durere, pe sub mana sufletului meu. Incep sa cred ca maturizarea imi bate la usa, lasandu-mi creierul stapan in defavoarea inimii. Te astept pentru ultima oara cred, imi tot repeta visele sa o fac in amintirea ta.  Ma simt deconectat. Privesc in jur si vad cum toti trec pe langa mine

La revedere Radule. Te-ai pierdut prin multime si fara sa-ti dai seama devii unul dintre barbatii aia. Stii ce vreau sa zic, te pierzi baiete si nu stiu cum o sa faci sa-ti revii. Sa redevii tu, cel care inainte de toate punea sufletul in fata. Se apara cu sufletul, cu iubrea si din toata forta lui simtea fluturi in stomac. Acum de ce te minti ca simti. Sau te minti ca nu simti, desi inima-ti bate precum un motor turat la maxim. Mai stii ce vrei? Mai stii ce cauti? Unde-ti este sufletul ala curat, ce visa la mare si ochii ei. Ce-si visa sufletul pereche cum isi bea cafeaua langa pieptul tau? Unde esti tu ala, sincer si cu frica? Cel ce cauta dragostea in orice ochi frumosi pe care ii vedea? Unde te-ai ratacit? Au trecut atatea priviri prin suflet, iar eu ca prostul mi-am debarasat parti mici din el in fiecare zambet ce mi l-a daruit fiecare fata ce mi-a calcat prin vise. Mi-am parasit sufletul de fiecare data cand am plecat din vietile fiecareia. Mi-am lasat adolescenta, mi-am l