Iluzie sau nimic.

 M-ai intrebat de ce te urasc, de ce te-am blocat pe toate retelele sociale. Am stat mult sa ma gandesc ce as putea sa îți scriu. Am tastat ceva, m-am răzgândit și am șters. Am tastat din nou, și din nou, blocandu-ma de fiecare data. M-am panicat și m-au cuprins emoțiile. Simt cum mi-am pierdut încrederea în mine și în cuvintele mele.

Cum ai putea sa urăști o persoana pe care ai pus-o pe cel mai înalt piedestal al sufletului tău? Cum ai putea sa urăști persoana care încă îți creaza fiori doar cât te gândești ca ai putea vorbi cu ea? Cum sa urăști femeia pe care ai considerat-o jumătatea ta, pentru totdeauna? Cum ai putea sa-ti urăști anii de iubire pe care i-ai investit? Nu ai cum, nu te urăsc, insa nici nu mai pot fi bărbatul care a încercat sa-ti ofere tot. 

Te-am blocat fiindcă sunt prea slab sa-mi controlez emoțiile. Ești ca un drog, iar eu sunt într-o stare de sevraj continua. Nu ma pot stăpâni sa vad daca ca ești bine, nu ma pot stăpâni sa-ti transmit gânduri pozitive atunci când îmi pari supărată, insa nu-mi pot stăpâni nervii nici atunci când te vad în poze cu altul. 

Te-am blocat fiindcă nu mai vreau sa te caut, nu mai vreau sa-mi sari în feed atunci când pierd timpul pe rețelele sociale, nu mai vreau sa-ti accesez profilul după un pahar de vin. Simt ca ma rănesc singur și ma învârt intr-un cerc. 

Mi-ai spus ca, încă sunt la totul sau nimic. Nu știu la ce te-ai referit spunând "inca". Am fost mereu cu totul inimii mele înainte și intr-un moment am rămas cu nimic. As putea spune ca încă sunt la iluzie sau nimic.

p.s. cum nimic nu e întâmplător,  am dat peste melodia asta:  https://youtu.be/cLLF8yJ2Gt4?si=EEqWFW_GVA15H_3K