Journal du' Liuborad

Fii blând, căci fiecare persoană pe care o întâlneşti are propria luptă de dus. Trebuie sa fim blanzi! Trebuie sa iertam, caci altfel nu avem dreptul sa cerem sa fim iertati! Trebuie sa gandim pozitiv pentru a primi bine! Trebuie sa fim buni pentru a primi bunatate! Trebuie sa iubim pentru a fi iubiti! Vreau sa gandesc pozitiv pentru a primi tot ce e mai bun, vreau sa imi conturez viata printre oameni care ma simt bine si poate asa o voi gasi si pe ea. Cea care ma va da pe spate! Cea pe care o voi iubi toata viata! Azi am vazut-o din nou si mi-a sclipit inima. Am un resentiment de fericire, de luminare. Azi am privit-o si cred ca e speciala, sper doar ca cel care o are sa o apecieze asa cum eu imi imaginez, sa o trateze ca pe o regina asa cum este, sa o iubeasca ca pe propia lui viata asa cum merita! Sper sa nu ii stearga zambetul de pe fata, sa nu o faca sa sufere si sa nu o tradeze. Sa ii aduca o floare mereu cand o vede, si sa ii fure surasul mereu cand e suparat!  Mi-as dori sa am

Cu ochii caprui .. mari de catifea Ma priveste in adancul corpului Si priveste cu amaraciunea Ca ea poate repara totul In zile grele Chipul ei ma ajuta sa trec Peste gandurile rele Care ma strapung incet ..incet..  Sa'mi curga lacrimile...ma saturat. Sa duc dorul. am obosit Sa ma gandesc la viitor nu mai are sens Tot ce vreau e s-o privesc .. ( Printre primele poezii pe care le-am scris. 2009 )

Da! Am decis sa las tristetea in urma, am zis ca de azi las gandurile bune sa imi inunde mintea, sa ma scufund in fericire! Am nevoie! Dupa patru zile in care alcoolul sa jucat cu mintea mea, azi i-am zis stop! L-am alungat, lasand ca inima mea sa gandeasca limpede. Desi mahmura, incearca a gasi o alta persoana care sa o readuca la viata. O alta persoana care sa ii redea bataile de odinioara.  Azi, a fost o zi speciala. Am vazut o fata, draguta, foarte draguta. E o chelnerita noua la o pizzerie unde frecventam. Defapt am revazut-o. Duminica, cred a fost prima data cand am observat-o. Nu am dat importanta, in sufletul meu fiind cu totul altcineva. Cu mintea la pamant, mi-am descarcat supararea intr-o sticla de bere, apoi in doua, continuand cu trei dupa care nevrand a venit si a patra. In momentul in care ma ametesc sunt genul de persoana care prinde "curaj", in felul ca in general sunt o persoana foarte timida cand vine vorba de subiectul "fete". Ok, in seara aia po

Fericirea este o decizie. Eşti atât de fericit pe cât decizi să fii. Ma uit pe strada la oameni, si multi dintre ei sunt tristi. Ma gandesc de multe ori de ce. Ma gandesc de ce nu vor sa observe fericirea din lucrurile simple, de ce se complica, iar apoi cand obtin fericire nu sunt multumiti. In ziua de azi, dupa parerea mea principalul motiv sunt banii. Putin mai sunt cei care nu cred in valoare banilor. Putin mai sunt cei, care cred in fericirea propriu zisa. Foamea de bani, transforma caracterele oamenilor in masini, fara suflet, fara gandire si poate fara principii. Toti alearga dupa ei, toti cauta sa-si incurce viata prin cai de unde nu vor mai avea scapare, toti se lupta si unde ajung? Intr-o societate in care nu mai exista constiinta, banul a luat total fata fericirii, iar multi cred ca prin acestia poate avea o fericire nelimitata. Cum vad eu fericirea? Ma chinui sa o observ in fiecare simplitate din viata mea. As putea sa spun ca imi schimb starea de spirit cand vad cum adiere

Stii, cand am dansat?  M-ai prins de mana si nu mi-ai mai dat drumul. Se uitau toti la mine cum mai tras de pe canapea. Eram stanjenit, pentru ca nu stiu sa dansez. Dar, tu ma facea-i special! Mi-ai luat mana, ti-ai pus-o pe sold, si lin ma faceai sa visez. Te strangeam in brate, miroseai bine, parul iti aluneca suav pe langa ureche, iar eu eram topit! Simteam cum este sa dansezi, cat de frumos era sa descoperi ceva frumos, ceva de care iti era teama sa faci. M-ai sarutat pe obraz, si ma strangeai in brate. Ma gandeam daca imi vei da drumul, sau mai bine zis cand imi vei da drumul. Eram in centrul atentiei, toti ne priveau cum tu ma ghidai, ma faceai sa simt ca traiesc. Iti priveam ochii, si desi erai ametita, ii adoram. Cantam impreuna melodia si zambeam. Credeam ca te voi avea pentru o vesnicie. Credeam ca poate acei ochii intr-o buna zi ma vor privi altfel, vor vrea sa ma cunoasca, sa imi spuna ca ma iubesc.  Credeam ca palmele tale ma vor mangaia si proteja, sarutul tau ma va face

Chiar dacă aş putea să schimb ceva Nu mă mai simt în stare N-ai să vezi lumini de reflectoare Peste un oarecare, nu Dacă m-ai fi avut, măcar pentru un minut Aş fi-ncercat să fiu eu, cum ştiu eu, Sperând că vei sta lângă mine mereu Că era bine sau greu Tăcerea asta e prea mare şi doare Vreau înc-o doză de răbdare Am învăţat că toate-s trecătoare Dacă m-auzi, răspunde, asta-i ultima strigare Asta-i ultima strigare Asta-i ultima strigare.. Te-as minti sa nu iti spun, ca in cap am doar melodia asta. Nu te-am avut ...

Fericire... E sentimentul pe care il cautam ce-l mai des. Pe cat de trist poate ma vezi, sunt un infinit de fericire, Am atat de multa fericire de daruit incat nu poti tu duce. Lasa-ma sa ti-o ofer, si cred ca nu te voi dezamagi. De ce zic "cred"? Prin simplul mod ca sunt om, iar toti gresim, luam decizii care si care mai ciudate! Fugim dupa fericire, si dorim sa o avem mereu in noi! Tanjim dupa fericire. Va multumesc prieteni pentru ca imi sunteti aproape, va multumesc ca ma sprijiniti, ma ajutati sa uit unele ganduri din mintea mea. Va multumesc ca ma intelegeti si ca ma suportati, va multumesc pentru ca existati! Fericirea va veni mereu din jurul tau, dar cred ca aceasta tine cont de modul in care tu iti conturezi viata. Tine de cat de mult vrei sa fii fericit. Nu e usor sa renunti la tristete, dar pentru a putea trece mai departe, mereu trebuie sa zambesti, sa fii deschis mereu unor noi orizonturi si sa-ti infrunti temerile. Eu? Eu sunt un cufar. Cand sunt singur, nu are

Multumesc. Poate oi fi eu tampit, dar inca cred in noi. Azi, mi-am dat seama ca a trecut o saptamana, dar nici nu am simtit-o. Parca nu sa intamplat nimic. Parca ai fost a mea dintotdeauna.Parca ai fi stat in bratele mele si nu vroiai sa pleci, te-am sarutat pe frunte, mi-ai zambit, iar eu, am putut adormi linistit deoarece erai bine. Dupa multicel timp, ti-am auzit glasul. Nu de fetita, ca a multor fete. Tu imi inspiri incredere, sinceritate. Imi inspiri imaginatie, vise. Mi te imaginam cum buzele tale sopteau vorbe la care eu nu eram atent, iti priveam cum gura isi ia formele pentru a pronunta niste cuvinte pe care eu nu le intelegeam. Mi te imaginam cum zambetul tau, fermeca totul din jurul tau, tinea in viata materia prima si imi dadea mie speranta. Mi te imaginam cum razi, moment in care totul zambeste cu tine, toata lumea e fericita in jurul tau. Mi te imaginam cum ma priveai. Aici nu exista descriere. In ochii tai gasesc infinitul. Personal in ochii tai vad tot ce imi imaginez.

Mergeam singur pe strada si ma gandeam la ce mi-ai zis. Ma gandeam la cum te vad eu si la cum cred ca esti. Ma gandeam ca poate aveam multe sa-ti reprosez si poate prea multe as fi vrut sa schimb la tine. Dar in timp mi-am dat seama ca tu nu trebuie sa te schimbi, trebuie sa fie doar tu insati. E mai mult decat perfecta si mult mai increzatoare decat crede ea. Are un zambet nebunesc de frumos si niste ochi, in care te poti scalda. Stie sa vorbeasca, stie sa se comporte.  Eu nu sunt special, dar am ceva special de oferit. Nu stiu daca vrei sa intelegi ce vreau sa iti zic, dar cred ca acest special e in primul rand increderea pe care as putea sa ti-o ofer. Sa te sprijin, sa te incurajez. Trebuie sa te impaci cu tine, pentru a putea si tu din nou. Eu sunt doar un "pusti" care se indragosteste de fiecare fata care ma face sa ma simt bine langa ea. De nebuniile ei, de viata ei zbuciumata. Ma indragostesc de cea pe care o simt ca ma implineste, imi da incredere si ma sprijina. Imi

Azi, da. Sunt putin ametit. Cred ca am exagerat putin cu berea. Pot sa zic ca a fost o persoana importanta in viata mea. Am simtit asta. O mai iubesc oare? Azi am vazut-o dupa 12 zile. Da, tremuram. Simteam ca nu ma puteam controla, inima imi sarea in toate partile. Da, tineam mult la ea. Trebuie sa ma obijnuiesc cu gandul ca a fost doar o persona la care am tinut. Nu pot, Nu POT! Si mai rau, era cu altul. Nu vrea sa o judec, vreau sa fie fericita, dar eu? Eu ... Eu ma zbat sa pot face ceva. Nu pot. Vorbesc tot felul de prostii, ma mint singur. Ma mint singur. Ma mint ca nu mai tin la ea. Ma mint ca nu mai vreau sa stiu de ea, ma mint ca nu ma intereseaza, dar e total opusul. Ma mint ca poate am tinut la ea doar ca la o prietena. De ce m-am atasat de ea in felul asta? De ce inca tremur cand o vad? De ce nu o pot privi direct in ochi? De ce m-am simtit ca un cacat cand am vazut-o? De ce nu am avut tupeul sa imi ridic privirea? De ce am privit-o doar pe ascuns, pe sub ochi. De ce? Sunt o

Unde sunte fetele alea care te alimenteaza cu vise? Care sa te accepte asa cum esti? Care sa-ti spuna "te iubesc" sincer! Nu pentru cum te imbraci, cum arati, cum te comporti? Sa iti spuna imi placi pentru ca nu ai parul aranjat, sau nu stii sa potrivesti niste haine. Sa imi spuna "te iubesc" cand gresesc si sa ma ierte pentru ca ma ametesc de la o bere, sa imi spuna buna dimineata fara sa stau si sa ma rog la telefon ca sa imi dea un semn. Sa rada cand fac pe prostul si sa nu ma faca copil, deoarece fac asta pentru ea, ador zambetul ei! Ador sa fie fericita, nu are de ce sa nu fie cand e langa mine. O ador asa cum este, ma bate, ma cearta, inteleg, am gresit, dar o iubesc! Oare exista asa ceva? Mai exista acea fata care sa recunoasca cand greseste, sau sa renunte la cineva pentru tine, sau sa iti vorbeasca sincer? Exista?

Stii ce e cel mai urat? Atunci cand in mintea ta sunt diferite ganduri, diferite pareri ce tin de iubire, care atunci cand se amesteca cu realitatea te lovesc rau de tot. Crede-ma doare! Ma doare! Sunt anumite simtiri pe care nu ai cum sa le descrii. Dezamagirea din mine, e cu atat mai mare la simtirea nepasarii tale. Mi-e greu sa cred ca adevarul e mult mai sumbru decat mi l-am inchipuit eu. Mi-e dor de unele momente, dar cand vezi ca un sigur cuvant iti spulbera toate sentimentele, nu frate. Nu imi vand inima pe niste vise false, pe sperante deja parasite. Imi dau seama ca tot ce a fost in inima mea, era doar o amaraciune a ce vroiam eu sa fie. A ceea ce as fi vrut sa fie o "iubire perfecta". Dar, ca toate orasele mari, prin suburbii se afla mizeria pe care altii nu o vad. M-am mintit singur crezand ca poate o sa reusesc, sa te fac sa gandesti diferit, sanatos. Sunt un tip calm dar cand vine vorba de iubire, se aprinde un mic beculet, care ma disperaaa. Poate ca iubirea pe

Plimbare de seara pe Insula de Agrement! :)  Mai multe pe http://facebook.com/nitgpu

Ce este in capul tau? Ti-e dor de mine, dar il iubesti pe el. Nu o-i fi eu perfect dar speram ca o sa te pot scoate din acea lume. Speram ca vom putea fugi amandoi, ca vom petrece timp destul impreuna, credeam ca ne puteam trai visele comune. Mi-e dor de tine m-ai mult ca niciodata. Chipul fals pe care il impun mereu in fata celorlalti ma seaca in interiorul sufletului. Ma roade ca o cartita si imi ineaca fiecare gand bun. Ma doare stiind ca nu esti bine si ca poate te gandesti la mine. De ce te gandesti la mine??!?!! De cee? Spunea-i ca suntem diferiti, nu ne potrivim in acelasi fus orar. Spunea-i ca … De ce? Mi-as fi dorit sa nu intru la urma urmei in viata ta. Sa nu pot sa te fi iubit, tu sa nu fi tinut la mine. Mi-e greu inca sa ma obijnuiesc cu linistea din jurul meu. Vreau furtuna! Te vreau pe tine. Zambesc sec si ma gandesc la ce o sa spui dupa ce scriu asta. Nu esti prostuta, cu siguranta iti dai seama ca imi e dor nebuneste de tine. Probabil ca stai si te gandesti. Nu il poti

Viata te duce exact unde nu vrei uneori. Si desi pot sa zic ca tin extrem de mult la tine, probabil voi ramane doar un prieten, desi te voi iubi in tot sensul cuvantului! Caut la persoana de langa mine, sa imi spuna ca traiesc, sa ma incarce cu vise, sa ma alimenteze cu vise, sa imi spuna sa nu renunt indiferent ca vreau sa ajung in centrul pamantului sau pe luna. Sa ma faca sa vreau sa traiesc, sa imi imaginez ca o sa stea cu mine indiferent de cat de botos sau cat de prost dispus sunt. Sa imi traga un zambet, cand ma astept mai putin si sa ma asculte. Sa am cui sa ii explic viata mea si sa imi dea un sfat bun cand am nevoie. Si desi nu esti o parte din mine, gasesc toate acestea in momentul cand te ascult, imi scrii sau pur si simplu imi zambesti. Iti multumesc ca ai trecut prin viata mea, si mai ajutat sa realizez ca lucrurile cele mai simple te pot face cel mai fericit! :)

E devreme totusi. Mi-e somn dar nu am nici o sansa sa adorm. Poate ca motivul is stiu, dar mi-e greu sa il recunosc. Ma dor ochii si picioarele. Ma simt atat de obosit. A fost o zis grea azi, munca multa. Ma plictisesc ascultand o melodie de ceva vreme. Chat-uiesc pe facebook, incerc sa imi ascund unele ganduri. Nu cred ca voi reusi, nu in seara asta! Ma ingrijoreaza faptul ca nu mai stiu nimic de ea. Incerc sa trec cu vederea si nu pot. O fi bine? Se simte bine? Nu vreau sa recunosc sa mi-e dor de ea. Am zis ca o las, o las sa ma uite! Nu ma intereseaza cum, dar eu dispar. Dispar pentru ca este mai bine asa. As vrea sa beau un pahar de vin, rosu, dulce. De la sec ma doare capul. Dulce e perfect. Se imbina bine cu caracterul meu. Bland, timid, cred ca mi se potriveste bine. E doar o parere personala. As vrea sa ies si sa strig in gura mare ca sunt bine. Binenteles ca voi ramane in pat, cu gandul la acel pahar de vin si cu ideea de bine. M-as apuca sa citesc nitel. Dar ceva nu ma lasa.

Copilarie, cat mi-e dor de tine. Mi-e dor de prietenii vechi. Da! Mi-e sincer dor de tine. Vreau sa intorc timpul, sau sa retraiesc acele momente, Mi-e dor de voi, dragi prieteni care mi-ati fost. Mi-e dor de tine, B., cel mai bun prieten. Hai acasa! Te astept. Razand imi amintesc nazbatiile pe care le faceam. Da! Ne cunoastem de ceva timp, 15 ani, cred. Esti departe acum si am nevoie de tine. Mi-e dor de un prieten bun. Nu sunt un timp prea sociabil, tu erai cel rau dintre noi doi. Ma scoteai din belele si ma ajutai la greu. Multumesc. Erai cel care ma acoperea pe mine cand greseam, cel care ne scotea de la orele de religie. Ce amintiri. Bomboane umplute cu miere de albine, Silvana, ce minunatie. Mintea-i profesorii, le spunea-i ca iti era rau, apoi ma luai cu tine, motivul fiind mereu acelasi: aveam mult de mers pana acasa, iar cum erai singur, poate iti era rau si trebuia ca cineva sa te ajute. Ce vremuri, parca a trecut o vesnicie. Ne jucam cu o cutie de branza topita, puteam un om

Va scriu un paragraf din cartea lui Tudor Chirila - Exercitii de echilibru. Multumesc.   " Esti singur in vartejul suferintei tale si daca vrei sa iesi trebuie sa tragi aer in piept si sa te scufunzi pana se sfarseste. Mai degraba iubeste-o pana cand iubirea ti se face apa si se scurge prin toti porii. Iubeste-o in absenta. Va fi ca si cum te-ai arunca de nebun intr-un zid. De sute, de mii de ori. Neclintit, zidul iti va rupe oasele, pielea ti-o vei zdreli, iti vei sfasia hainele pana cand te vei fi prelins in praful de la baza lui. Un somn lung te va cuprinde, apoi te vei trezi ca dupa un cosmar pe care vei incerca sa-l rememorezi. Soarele diminetii nu-ti va da timp si vei uita. Cu fiecare zi care va trece vei mai fi uitat putin cate putin...Vindeca-te singur. E tot ce poti face pentru tine. In definitiv, cu cat vei ridica un zid mai inalt in jurul tau cu atat va fi mai bun cel care-l va sari. In cazul de fata, o alta femeie. Deschide-te oricui, fara oprelisti si curtea iti va de

Salutare! Azi m-am trezit bine, cred. Simteam ca esti bine, speram mai mult. Mi-am spus ca asta este ultimul mesaj pe care il adresez. O las sa ma uite! Ma gandeam ce faci acum. Daca dormi, dormi cum stiu eu? Hmm..Nu te intrista, nu se merita. Zambesc si imi aduc aminte seara cand te priveam cum calatoreai prin culmile somnului. DA! Imi placeai. Zambeai!. Ma gandeam ca poate ma visai pe mine, sau nu. Ma uitam cum genele nu-ti stateau locului, tresareai si imi era teama de ce aveai in minte. Erai speriata? Aveai nevoie de mine acolo? Eu eram aici... Te priveam cum dormi . Stateai cu buzele de parca asteptai un sarut. Am vrut sa ti-l dau, dar imi era frica sa nu te trezesc. Te-am sarutat pe frunte, si mi-ai zambit, eram fericit. Ti-am privit obrajii, erau rosii, te-am mangaiat si am observat ca fierbeai. Iti era cald sau aveai febra? Eram putin ingrijorat. M-am linistit repede cand m-ai luat de mana. Iti priveam parul. Culoare spicelor de toamna, toamna tarzie. Era o nebunie in mintea me

My Sassy  Girl - Un film tampit de fain. Ni se potriveste!

M-am trezit. Este 6:20. Defapt nici nu stiu daca dormeam. Eram intr-o lume paralela de cea de aici. M-am trezit cu tine in gand. Erai a mea. Nu stiu de ce imi era teama sa ma trezesc. Ma chinuiam sa raman in acea stare. Degeaba. Aud o voce care imi soptea usor: "D. Trezeste-te, este tarziu!", eu vroiam sa raman cu tine. Nu vroiam sa te las acolo. Parca pentru prima oara simteam ca ma iubesti, simteam ca ma vrei langa tine. O fi adevarate unule vorbe care spun ca atunci cand visezi pe cineva, acel cineva se gandeste la tine? Nu cred, eu nu stateam mai mult de cinci minute in mintea ta. Era imposibil! Tocmai acum dupa despartire sa te gandesti la mine? Eu eram doar o adiere. Am renuntat la tine, cea din vis, ca si cum as fi renuntat la mama mea. M-am trezit cu ochii inlacrimati. Mi-am dat seama ca te iubeam, ca sunt dependent de tine. Ma duc la baie, imi frec dinti, apoi ma lovesc cu un jet de apa peste fata reprosandu-mi ca-s un mare prost. De ce m-am trezit? De ce am lasat-o

Sa va povestesc. Azi da. Inconstient cred m-am despartit de ea. Sau poate constient. Zic cred, pentru ca inca mai cred ca ne vom impaca. Mereu am facut asta. Nu stiu exact. Inca nu realizez ce schimbare sa intamplat in viata mea. Ai plecat. M-ai lasat in desert. In desertul singuratatii. Sunt pierdut si nu gasesc o cale de iesire. Te vreau inapoi ! TE VREAU! Ai plecat.. Ai plecat iar eu, rupt in bucati am fugit. Am fugit spre lumina. Am alergat. Dar nu am gasit nimic. Am obosit si imi tremura picioarele. Ma dor talpile, gatul, nu imi mai simt degetele de la picioare. Acolo e frig, iar eu, imbratisat de caldura ta eram gol golut. Am alergat in continuare sperand ca te voi gasi. Am alergat... Incercand sa imi linistesc gandurile, m-am dus la o plimbare. Afara frig, zapada, in jur de 20 de cm. Destula cat sa faca o deplasare destul de greoaie. Urasc zapada parca cernata, urasc zapada in care te pierzi cand pasesti cu repeziciune. Mahnit de tot ce sa intamplat azi in viata mea, o calcam cu

Nu stiu daca va gandeati de unde vine "tampit de ganduri". Raspunsul mai jos: Daaa! Sunt tampit. De ganduri. Ma gandesc cum sa fac pentru a fi mai bun, pentru a putea face ceva cu viata mea, cu viata ta, sau cu viata noastra. Ma gandesc daca esti ok, daca te gandesti la mine, daca ma vrei, daca o sa-l uiti, daca m-ai uitat, daca iubesti pe altu, daca nu sunt suficient de bun, daca te atrag, daca ma crezi un prost, daca vezi ceva prin ochii mei, daca simti ca te iubesc, daca ma vei lasa sa te iubesc, daca vei putea vedea ceva prin ochii mei. Ma gandesc daca ai vrea sa ne despartim, daca ii mai duci dorul, daca ti-e dor de ea, daca vrei sa fiu eu in locul lui, daca iti mai doresti sa il saruti, daca iti doresti sa mai faci dragoste cu el, daca iti doresti sa va mai plimbati,  daca iti doresti sa mai priviti rasaritul.. Ma gandesc la toate cacaturile. La noi, la el cu tine, la tine. Si vad doar o racoare care imi inunda inima. Si simt doar o ceata ce in infunda sufletul. Ma gand

De ce atatea intrebari? De ce nu poti sa-l uiti? De ce te mai gandesti? De ce exist doar intr-o amintire de a doua zi, apoi o lasi purtata de vant spre uitare? De ce nu pot fi eu cand sunt cu tine? De ce  te iubesc, de ce nu pot sa te pun la colt, in gand, atunci cand ma superi? De ce nu pot sa ma gandesc la un viitor? De ce esti atat de inprevizibila? De ce te doresc atat? De ce ma lasi sa zabovesc prin pustietatea mintii mele, atat de plina de ura si atat de rea uneori? De ce sa nu te iubesc buna sau rea? De ce sa nu te sarut cand vrea eu? De ce sa nu te musc, ling cand esti la volan? De ce sa-mi pese de trecutul tau cand vreau sa fii doar a mea? De ce ma simt ca un dobitoc cand nu iti spun ce am in cap? De ce nu pot sa-ti reprosez nimic? De ce nu vreau sa te pierd? De ce inca mai cred ca vrei sa fii a mea? De ce nu vrei sa ma vezi? De ce nu vrei sa ma asculti? De ce iti bati joc de mine? De ce nu am incredere? De ce ma mint? De ce ma chinui? De ce nu ma pot gandi ca o sa fie bine?

baby,wanna copy your soul and paste it into mine... I'm gonna make a hidden folder out of our secret love. ( T. Chirila - Exercitii de echilibru )

De ce mereu exista o "EA" care sa îţi înghită sufletul? De ce un băiat linistit nu se poate apropia de o fata calmă, cuminte, cu capul pe umeri? De ceee? Si cum spuneam, iubirea e o nebunie! Nu de puţine ori se întîmpla, cel puţin mie, sa  mi se ducă gîndul departe alături de cineva nepotrivit. Sau poate este persoana potrivita, poate ea e cea care îmi va da linişte si fericire, poate e ea cea care mă va iubi necondiţionat, cea care îmi va zambi dimineaţa, cea cu care îmi voi bea cafeaua dimineaţa, cea care are grija de mine cînd sunt răcit, cea cu care sa pot împărtăşi secrete, cea cu care mă voi sfătui, cea care îmi va spune noapte buna, cea care îmi va da încredere, cea care va ştii cum sunt cu adevărat, cea care nu mă va considera doar un tampit, cea care îmi va spune "te iubesc" uitînd-se în ochii mei, cea de la care voi simţi ca cele doua cuvinte nu sunt doar vorbe în vînt. Si totuşi, ea, cea care încerc a  o tine aproape, mă sfîşie cu zambetul pe buze zi de z

Salut! Nu conteaza ca ceea ce scriu nu o sa observe nimeni! Nu conteaza ca celor care le scriu nu vor sa citească ceea ce le reproşez. Nu conteaza cat de nebun mă crezi, cat de prost, cat de tampit. Nu mă interesează ce crezi tu. Aici sunt eu. Realitatea nu mă lasă sa fiu eu, ea mă omoară, mă sfîşie, mă distruge. Nu mă lasă sa tip, sa mă bucur de cine sunt eu, de trăsăturile mele, de nebuniile mele, de caracterul meu. Sunt doar un om care nu vrea maturizare, nu vrea responsabilităţi, nu vrea seriozitate. Si sa nu mă înţelege-ti greşit. În realitate le fac pe toate. Încerc sa fiu cat mai matur, mai responsabil de ceea ce fac si cat mai serios posibili, deşi, toţi mă cred doar un simplu blond, care încearcă sa se afirme, dar nu reuşeşte. De ce? Pentru ca aici totul se mănîncă cu "pile"! Da! Asta e viaţa, nu ai bani, visele se vor restrînge, vor fi din ce în ce mai puţine, nu mai ai speranta, nu mai ai încredere nimic. Absolut nimic. Si totuşi exista ceva, care nu pentru mult ti