Plimbare de seara

Plimbare de seara pe Insula de Agrement! :) 



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

14 Noiembrie.

  Astăzi e ziua ta. Mi-aș fi dorit să-ți spun „La mulți ani” din postura de soț, iubit sau măcar prieten. Din păcate, îți voi ura sănătate și fericire doar din postura unui necunoscut cunoscut. Mi-aș fi dorit să te scot din nou la cină în oraș, să ne recunoaștem după priviri, să-ți fac poza drăguță pe care s-o postezi și apoi să te plângi de anii împliniți. Gândurile, după aproape un an, mai poposesc asupra mea, iar eu, cu un măturoi imens, mă chinui să le alung. Prin ce vise își mai joacă povestea noastră rolul? Pe ce scene doi actori se iubesc, se alintă și își spun cuvinte frumoase, așa cum o făceam noi? Ce actori își proiectează realizările noastre, visele noastre? Am rămas doar urma a două stele căzătoare care s-au iubit. Ce pot să mai spun? Credeam de multe ori că eu îți sunt fericirea sau, cel puțin, luptam din răsputeri să ți-o aduc. Credeam că eu îți sunt mângâierea care, seara, îți cuprinde stările de oboseală și ți le absoarbe ca un burete. Ce-ți mai sunt eu acum? Un gân...
Citiți mai multe

Suflet murdar.

Mi-am dat seama, intr-un final, de toxicitatea ei. As putea spune ca m-am eliberat, insa ca un virus parazit mai primesc semnale asupra inimii mele ce-mi spune ca undeva, cineva în interiorul meu mai musca ușor din energia sufletului meu.  Nu am mai scris de ceva vreme. Viata mea e un haos de trăiri, nu ma mai recunosc și probabil tot din vina ei îmi bat joc de fiecare suflet ce se mai așează printre cearșafurile mele. Încerc sa realizez, dacă e doar o scuza, sau eu chiar m-am transformat intr-un nenorocit ce-si atarna mirosul pielii victimelor intr-un album.  În ce rău m-ai transformat, lasandu-ma fara iubire? Ma tot întreb de multe ori, dacă am s-o mai fac vreodată.. Oare ma voi mai implica? Oare voi ma strange pe cineva în brate împreună cu fluturii din stomac? Spre ce univers ma voi îndrepta? Ce cale? Sunt atat de pierdut și reperele-mi sunt stricate.  Oare ce o sa ne mai rezerve timpul? Oare ce se va mai întâmpla? Rămân cu un gust amar și de la ceasul ce se învârte, ...
Citiți mai multe

Perfect.

 M-am închis intr-o cochilie. E frig aici și îmi e dor rău de o îmbrățișare. M-am încuiat în mine și mi-e frica de oameni. Mi-am astupat pana și ferestrele, am pus draperii mari, groase și negre, nu cumva vre-o raza de soare sa trecă. M-am închis în mine și o teamă îmi cuprinde gândurile de fiecare data când ies afara.  Nu vreau sa fiu perfect. Nu vreau sa tind spre perfecțiune. Nu vreau relația perfecta, casa perfecta, masina perfecta. Nu vreau corpul perfect, comportamentul perfect, sau gandirea perfectă. De ce trebuie sa fim asa? De ce toți spun ca trebuie sa ai un job perfect, sa te duci la sală, sa ai grija ce mănânci, când mănânci, cum mănânci? Înțeleg ca trebuie sa te preocupe sănătatea, dar micile plăceri aduc bucurie sufletului.  Simt cu ma pierd în mai multe versiuni ale mele. De multe ori vreau sa par ca as fi cineva ce defapt nu sunt, iar când sunt eu ma cuprinde nesiguranta. Mi-e frica sa mai fiu eu, mi-e frica nu ma mai raneasca nimeni și ma închid în mine. ...
Citiți mai multe