Azi: 22.12.12

Azi, da. Sunt putin ametit. Cred ca am exagerat putin cu berea. Pot sa zic ca a fost o persoana importanta in viata mea. Am simtit asta. O mai iubesc oare? Azi am vazut-o dupa 12 zile. Da, tremuram. Simteam ca nu ma puteam controla, inima imi sarea in toate partile. Da, tineam mult la ea. Trebuie sa ma obijnuiesc cu gandul ca a fost doar o persona la care am tinut. Nu pot, Nu POT! Si mai rau, era cu altul. Nu vrea sa o judec, vreau sa fie fericita, dar eu? Eu ... Eu ma zbat sa pot face ceva. Nu pot. Vorbesc tot felul de prostii, ma mint singur. Ma mint singur. Ma mint ca nu mai tin la ea. Ma mint ca nu mai vreau sa stiu de ea, ma mint ca nu ma intereseaza, dar e total opusul. Ma mint ca poate am tinut la ea doar ca la o prietena. De ce m-am atasat de ea in felul asta? De ce inca tremur cand o vad? De ce nu o pot privi direct in ochi? De ce m-am simtit ca un cacat cand am vazut-o? De ce nu am avut tupeul sa imi ridic privirea? De ce am privit-o doar pe ascuns, pe sub ochi. De ce?

Sunt o gramada de intrebari in mintea mea, iar inima nu vrea sa raspunda la ele. Ma simt singur, si mi-e dor de ea. Fata cu ochii mari si caprui. Mi-e greu sa cred ca a iesit din viata mea atat de repede. Mi-e greu.
As fi vrut sa o privesc si sa ii zic ca inca nu am cum sa o uit, ca nu am cum sa-i uit privirea, zambetul.. As fi vrut sa o sarut, sa ii simt gustul buzelor, sa ii mangai obrazul si sa ma joc prin parul ei, poate doar pentru  o secunda, dar ea? A plecat grabita.
Viata e de rahat.

Poate nu m-ai vazut mai mult decat un prieten, "but I need you now!"