Pentru tine (III)

Salutare! Azi m-am trezit bine, cred. Simteam ca esti bine, speram mai mult. Mi-am spus ca asta este ultimul mesaj pe care il adresez. O las sa ma uite! Ma gandeam ce faci acum. Daca dormi, dormi cum stiu eu? Hmm..Nu te intrista, nu se merita. Zambesc si imi aduc aminte seara cand te priveam cum calatoreai prin culmile somnului. DA! Imi placeai. Zambeai!. Ma gandeam ca poate ma visai pe mine, sau nu. Ma uitam cum genele nu-ti stateau locului, tresareai si imi era teama de ce aveai in minte. Erai speriata? Aveai nevoie de mine acolo? Eu eram aici... Te priveam cum dormi . Stateai cu buzele de parca asteptai un sarut. Am vrut sa ti-l dau, dar imi era frica sa nu te trezesc. Te-am sarutat pe frunte, si mi-ai zambit, eram fericit. Ti-am privit obrajii, erau rosii, te-am mangaiat si am observat ca fierbeai. Iti era cald sau aveai febra? Eram putin ingrijorat. M-am linistit repede cand m-ai luat de mana. Iti priveam parul. Culoare spicelor de toamna, toamna tarzie. Era o nebunie in mintea mea. Mi-am desprins mana din obrajii tai si am inceput sa ma joc prin parul tau. Simteam ca tin in mana o intreaga lume. O intreaga mare de fire se aliniau si se dadeau din calea palmii mele. Iubeam parul tau scurt. Te-am sarutat pe obrazul incins si am plecat sa imi fac o cafea.

Sa nu crezi ca nu te mai vreau, eu nu sunt ca altii. Ori a mea, ori prieteni. Dar prieteni cand o sa ne puteam vedea altfel, sau cand o sa ma poti vedea altfel. De asta vreau sa dispar din viata ta, iti fac rau. Te las. De te razgandesti si ma vrei inapoi, spune-mi! Daca nu te astept sa ma privesti ca pe un prieten. Deja am gresit pentru ca te-am aglomerat cu ganduri, m-am ferit dintotdeauna sa fac asta. Vreau sa nu mai fii trista, sau ce-l putin sa nu fiu eu motivul.

P.S. I miss you!