normal?

Starile alea proaste, de melancolie, in care cel mai bun prieten iti e cea mai trista melodie si un pahar cu vin. Apoi demonul de fb, te inteapa usor, usor cu bulina verde atasata numelui tau din casuta de chat. Si ma gandesc ca poate ai sa-mi zici un "buna", din ala cu pupici pe care ii simt si imi alina inima, chiar daca sunt niste smiley virtuali. Stii, e urat cand vezi ca are in cap aceeasi melodie ca si tine, dar tu fraier nu poti sa ii spui cat de mult te gandesti la acea imbratisare pe care tot o astepti de la ea. E prostesc faptul ca, daca as vedea-o acum in fata mea, as ramane inghetat. Buzele ar tremura, ochii incrucisa, iar parul prost se va ridica ca si cum vantul ar sufla doar ca sa par mai hidos, iar de imbratisat tot nu as putea sa o imbratisez, deoarece mi-ar fi frica ca nu o sa-i mai pot da drumul. Am sa o tin in brate pana o sa-i smulg inima si apoi o voi aseza langa a mea. 

Fuck, am zis ca nu o sa mai vorbesc la modul fictiv..

Noapte buna!